Credinta in Allah Preainaltul

"Iar izbanda mea nu este decat de la Allah.In El ma incred si la El ma intorc..."
Coran 11:88


Una dintre cele mai de seama trasaturi ale femeii
musulmane este adânca ei credintã în Allah Preaînaltul si
convingerea neprefãcutã cã tot ceea ce se întâmplã în acest
univers, orice soartã care cade asupra omenirii, se întâmplã
numai cu Voia si Porunca lui Allah. Orice lucru care i se
întâmplã unei persoane nu ar fi putut fi evitat si tot ce nu se
întâmplã nu ar fi putut fi fãcut sã se întâmple.
O persoanã nu are altã alegere în aceastã viatã decât sã
urmeze calea cea dreaptã si sã facã fapte bune – acte de
slãvire si alte fapte – prin orice mijloc poate, punându-si
întreaga încredere în Allah, supunându-se Vointei Lui si având
convingerea cã, în orice moment, are nevoie de ajutorul si de
sprijinul Sãu.
Povestea lui Hajar (sotia profetului Ibrahim) oferã femeii
musulmane cel mai minunat exemplu de credintã adâncã si
încredere totalã în Allah. Profetul Ibrahim (Avraam) – Pacea fie
asupra sa! – a lãsat-o la Ka’aba, în Mecca, mai sus de fântâna
Zamzam, într-o vreme în care în acel loc nu se gãseau nici
oameni, nici apã. Hajar nu avea pe nimeni alãturi în afarã de
pruncul ei, Ismail. ªi ea l-a întrebat pe Ibrahim, linistitã, fãrã
urmã de panicã: „Allah ti-a poruncit sã faci asa, o, Ibrahim?”
Profetul Ibrahim – Pacea fie asupra sa! – a rãspuns: „Da.”
Rãspunsul pe care l-a dat reflectã acceptarea si optimismul ei:
„Atunci El nu ne va pãrãsi.” (relatat de Bukhari în Kitaabal-Anbiya1)
A fost o situatie foarte grea: un bãrbat si-a pãrãsit atât
sotia, cât si fiul nou-nãscut într-un loc neroditor, unde nu existau
nici plante, nici apã si nici oameni, si s-a întors în îndepãrtatul
tinut al Palestinei. El nu i-a lãsat nimic în afarã de o traistã de
curmale si un burduf plin cu apã. Dacã nu ar fi fost adânca ei
credintã si încredere pe care o avea în Allah, care i-au umplut
inima, Hajar nu ar fi putut face fatã unei astfel de situatii grele;
s-ar fi prãbusit numaidecât si nu ar mai fi devenit femeia al cãrei
nume este amintit mereu, zi si noapte, de cei care înfãptuiesc
pelerinajul cel mare (Hajj) si cel mic (Umra) în Casa lui Allah,
între colinele Safa si Marua, asa cum a fãcut Hajar
Credinta adevãratei musulmane este curatã si clarã,
neîntinatã de nici o patã de ignorantã, de nici o iluzie sau
superstitie. Aceastã credinþã se bazeazã pe credinta în Allah,
Unicul, Preaînaltul, Vesnicul, Cel care poate face orice lucru,
Cel care controleazã întregul univers si Cel la care toate
lucrurile trebuie sã se întoarcã:
﴾ Spune: “În mâna cui se aflã stãpânirea tuturor lucrurilor
si cine apãrã si de cine nu existã apãrare, dacã stiti?" / Vor zice
ei: “Ale lui Allah sunt!” Spune: “Si cum se face cã sunteti voi
fermecati?” ﴿
[Coran 23:88,89]
Aceasta este credinta purã, adâncã, care întãreste
caracterul femeii musulmane în fortã, întelegere si maturitate,
pentru ca ea sã vadã viata asa cum este în realitate, un loc de
încercare ale cãrui rezultate se vor vedea în Ziua care va veni
fãrã îndoialã:
﴾ Spune: „Allah vã dã viatã, apoi vã dã moarte, apoi vã va
aduna pe voi în Ziua Învierii! Nu este îndoialã întru aceasta, însã
cei mai multi oameni nu stiu.” ﴿
[Coran 45:26]
﴾ „...Oare credeti cã v-am creat pe voi fãrã rost si cã nu vã
veti întoarce la Noi?” ﴿
[Coran 23:115]
﴾ „Binecuvântat fie Acela care are în mâna Lui împãrãþia
si este cu putere peste toate, / Acela care a fãcut moartea si
viata, ca sã vã încerce pe voi, [pentru a vedea] care dintre voi
este mai bun întru faptã. ªi El este Puternic [si] Iertãtor.
[Al-’Aziz, Al-Ghafur].” ﴿
[Coran 67:1,2
În acea Zi, omul va fi tras la rãspundere pentru faptele
sale. Dacã acestea sunt bune, bine va fi pentru el, iar dacã sunt
rele, rãu va fi pentru el. Nu va avea loc nici cea mai micã
nedreptate:
﴾ „În Ziua aceea, fiecare suflet va fi rãsplãtit, dupã cum îsi
va fi agonisit. Nu va fi nedreptate în Ziua aceea. Allah este
grabnic la socotire.” ﴿
[Coran 40:17]
Balanta (în care vor fi cântãrite faptele omului) va mãsura
fiecare lucru cu cea mai micã precizie, fie în favoarea persoanei
respective, fie împotriva acesteia.
﴾ „Cel care a fãcut un bine cât un grãunte de colb, îl va
vedea, / Dupã cum, cel care a fãcut un rãu cât un grãunte de
colb, îl va vedea.” ﴿
[Coran 99:7,8]
Nimic nu poate fi ascuns în acea Zi de Domnul Gloriei, nici
mãcar un lucru la fel de nesemnificativ cât un bob de mustar:
﴾ „În Ziua Învierii, Noi vom pune balanta dreaptã si nici un
suflet nu va fi urgisit câtusi de puþin. Si de ar fi ceva, chiar si
numai cât greutatea unui bob de mustar, Noi îl vom aduce. Si
Noi suntem îndeajuns ca socotitori." ﴿
[Coran 21:47]
Fãrã îndoialã cã, atunci când cântãreste întelesul acestor
versete, musulmana adevãratã se va gândi la acea Zi
hotãrâtoare si se va întoarce la Domnul ei (Allah) cu supunere, cãintã si multumire, cãutând sã facã atât de multe fapte bune pe
cât poate, ca pregãtire pentru Ziua de Apoi.
Nu este de mirare cã musulmana adevãratã îl slãveste cu
înflãcãrare pe Domnul ei, pentru cã ea stie cã are obligatia sã
respecte toate legile pe care Allah le-a poruncit fiecãrui
musulman, bãrbat sau femeie. Din acest motiv, ea îsi
îndeplineste îndatoririle islamice asa cum trebuie, fãrã sã caute
scuze, fãrã sã facã unele compromisuri si fãrã sã fie neglijentã.
Existã multe relatãri care vorbesc despre importanta
rugãciunii, despre binecuvântãrile pe care le aduce bãrbatilor si
femeilor care se roagã si despre recoltele abundente de favoruri
pe care ei pot sã le culeagã de fiecare datã când stau înaintea
lui Allah cu smerenie si cãintã.