Statutul femeilor in Islam

Pentru femei Islamul este o binecuvantare speciala. Femeile ocupa un loc foarte important in societatea islamica. Spre deosebire de alte religii ,Islamul pune femeia pe un piedestal cu un statut personal si social respectabil de care nu s-a bucurat niciodata. Importanta ei ca mama si ca sotie a fost aratata clar de Profetul Muhammad(pacea si binecuvantarea lui Allah fie asupra lui!) care a spus : “Paradisul se afla sub picioarele mamelor noastre”. Odata,cineva l-a intrebat pe Profet(pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra lui):”Cine merita cea mai buna grija din partea mea?”.Profetul i-a raspuns :”Mama ta (el a repetat aceasta de trei ori) , apoi tatal tau si apoi rudele tale cele mai apropiate”.
In discursul sau de adio de la ‘Arafah , Profetul(pacea si binecuvantarea lui Allah sa fie asupra lui) a spus : “O, oameni buni , sotiile voastre au anumite drepturi asupra voastra si voi aveti anumite drepturi asupra lor.Purtati-va bine si fiti buni cu ele , pentru ca ele sunt partenerele si sprijinul vostru.” Profetul a mai spus : ” Cel mai bun dintre voi este cel mai bun fata de sotia sa “.
Toate aceste relatari demonstreaza clar pozitia importanta acordata femeilor in Islam
Islamul a ridicat femeia la o pozitie de influenta si prestigiu in familie si in societate.
Islamul este o religie a bunului simt si se acorda cu fiinta umana. El recunoaste realitatile vietii. Aceasta nu inseamna ca a recunoscut egalitatea femeii cu barbatul in toate privintele. Mai degraba, Islamul le-a definit femeilor indatoririle legate de structura biologica diferita. (2:22
Allah nu i-a facut pe barbat si pe femeie identici, deci ar fi impotriva naturii sa existe o egalitate totala intre barbat si femeie. Aceasta ar distruge balanta sociala.
Dezrobire, ameliorare a situatiei membrilor unei comunitãti, interzicând injustitia si opresiunea, ordonând echitatea si respectul fatã de aproape, Islamul a dat femeii un loc fãrã echivalent în nicio altã comunitate. Aceastã religie i-a recunoscut femeii capacitãtile si drepturile în mod neconditionat, pe toate planurile: social, civil, economic si personal. Femeia se bucurã astfel de capacitatea si de dreptul de a mosteni, de a da si de a contracta o datorie, de a dobândi, de a încheia contracte, de a denunta în justitie si de a-si administra singurã bunurile. Ea are dreptul de a-si alege liberã sotul, de a se recãsãtori dupã ce va fi devenit vãduvã sau dupã ce va fi divortat. Acest ultim drept nu i-a fost recunoscut femeii occidentale decât mult mai târziu.
Printre drepturile femeii asupra bãrbatului, putem cita, de exemplu, dota primitã la cãsãtorie, dreptul ei de a-i fi asigurat de cãtre sot tot ceea ce are nevoie, chiar si atunci când este bogatã, si dreptul de a trãi în liniste cu sotul ei, dupã cum ne-a fost relatat hadithul: Mesagerul lui Allah (pacea si binecuvântarea lui Allah asupra lui!) a spus: «Cel mai bun dintre voi este cel care se poartã cel mai bine cu sotiile sale». (raportat de Hakim ºi autentificat de Albany).
Femeia nu este obligatã sã lucreze, bãrbatul fiind cel care trebuie sã-i asigure toate cele de trebuintã. Dacã bãrbatul îi refuzã acest drept, sãvârseste un mare pãcat. Pe de altã parte, dacã femeia alege sã lucreze, banii câstigati îi revin numai ei, bãrbatul neavând niciun drept asupra lor.
Cât despre suma dublã de bani care îi revine bãrbatului la mostenire, aceasta se explicã prin obligatiile exceptionale pe care le are bãrbatul, în vreme ce partea revenitã femeii este totalã, cheltuielile ei pentru copii si sot fiind voluntare.
La arabii de dinante de Islam, femeia nu era apreciatã mai mult decât în alte popoare si zone geografice. A da nastere unei fetite era, în acea vreme, considerat ca fiind o calamitate, deci pentru a se debarasa de ele, unii le îngropau de vii, asa cum a fost mentionat în Coran:
«Iar dacã vreunuia dintre ei i se vesteste [nasterea] unei fiice, chipul lui devine negru si el e plin de mânie, se ascunde de lume din pricina rãului ce i s-a vestit. Sã-l tina el, în ciuda umilintei, sau sã-l îngroape în tãrânã? Ce proastã judecatã! (Surat An Nahl,58-59).



În acele vremuri, femeia nu avea aproape niciun drept. Bãrbatul putea sã aibã atâtea sotii câte îsi dorea, fãrã a fi nevoit sã rãspundã nevoilor vreuneia. Prostitutia si vagabondajul erau o monedã curentã în Arabia.
De cealaltã parte se aflã Islamul, care a reglementat anumite obiceiuri pãgâne, precum poligamia, pe care a legiferat-o. S-au stabilit pentru poligam conditii riguroase, astfel încât aceastã practicã a scãzut simtitor. Într-adevãr, poligamia trebuie sã se adapteze unor exigente, printre care echitabilitatea între sotii, cum este mentionat în Coran:
«Dar dacã vã temeti cã nu veti fi drepti [cu ele],atunci luati una singurã». (Surat An Nisa,3)
În Occident, un bãrbat care are mai multe amante nu ar trebui considerat poligam? De ce li se reproseazã musulmanilor poligamia în vreme ce aceasta este dobânditã prin legãturile sfinte ale cãsãtoriei? În schimb, este admirat bãrbatul care îsi schimbã femeile în fiecare sãptãmânã.



Odatã cu Islamul, femeia si-a regãsit demnitatea, onoarea si umanitatea. Ea existã cu adevãrat, detine un rol concret si este indispensabilã societãtii. Femeia în Islam reprezintã lumina, pudoarea, comportamentul frumos, castitatea, puritatea, frumusetea. Acasã, cu sotul si copiii ei, aceasta este onoratã, iubitã, respectatã, protejatã. Femeia a fost creeatã din coasta bãrbatului, astfel acestia fiind inseparabili, completându-se si depinzând unul de celãlalt:
«Ele vã sunt vesmânt vouã, iar voi le sunteti vesmânt lor». (Surat Al Baqara,187).
Faptul de a avea aceeasi origine augumenteazã sentimentul de unitate si de apropriere printr-o legãturã de interdependenþã care nu poate fi sfãrâmatã. Bãrbatul trebuie,asadar, sã aibã grijã de sotia lui ca de propria sa persoanã, cãci ea este o parte a lui:
«Si printre semnele Lui [este acela] cã El v-a creat din voi însivã soate, pentru ca voi sã trãiti în liniste cu ele. Si El a pus între voi dragoste si îndurare si întru aceasta sunt semne pentru un neam [de oameni] care chibzuiesc.» (Surat Ar Rum,21)
Oricare i-ar fi pozitia, fie ea mamã, sotie, fiicã, i-a fost ordonat bãrbatului sã se comporte frumos cu femeia. Profetul (pacea si binecuvântarea lui Allah asupra lui!) a spus: «Cel cu credinta cea mai perfectã este cel care are cel mai bun comportament. Cei mai buni dintre voi sunt cei mai buni cu sotiile lor.» (raportat de Hakim si audentificat de Albany).
Bãrbatul cãsãtorit trebuie sã-si iubeascã sotia, sã-i vorbeascã frumos, sã aibã rãbdare cu ea atunci când greseste, sã o învete religia.
Dacã divorteazã, trebuie sã îi asigure o pensie si sã o gãzduiascã vreme de trei menstruatii înainte ca ea sã se poatã recãsãtori, cum este spus în Coran:
«Lãsati-le sã locuiascã acolo unde locuiti voi, dupã mijloacele voastre, si nu le faceti nicio daunã, ca sã le faceti sã trãiascã strâmtorate! Iar dacã ele sunt îngreunate, atunci îngrijiti de ele pânã nasc si dacã alãpteazã [copiii nãscuti] de la voi, atunci dati-le lor simbria lor si sfãtuiti-vã între voi [în aceastã privintã], asa cum se cuvine! Iar dacã aflati voi greutãti, atunci îl va alãpta pe el alta.» (Surat At Talaq,6).
Dacã are fiice, bãrbatul trebuie sã le învete religia, sã le educe asa cum trebuie, sã nu le oprime, si ele vor fi pentru el o poartã în Paradis cum este spus în hadithul urmãtor: «Cel care are o fiicã,sã nu o împovãreze, sã nu o rãneascã si sã nu facã diferentieri între ea si fiul sãu: Allah îl va face sã intre în Paradis.» Se relateazã, de asemenea: «Cel care educã douã fete pânã când ele ating pubertatea, el si cu mine vom reînvia în Ziua Judecãþii asa (si si-a apropiat douã degete).(raportat de Muslim).
Dacã bãrbatul are mama, el trebuie sãfie cel mai bun cu ea, cãci aceasta l-a purtat timp de nouã luni. Ea si-a sacrificat timpul si viaþa pentru a se ocupa de el. Se spune în Coran:
«Noi i-am poruncit omului sã arate bunãtate pãrintilor sãi. Mama sa l-a purtat cu dureri si l-a nãscut cu dureri. Purtarea lui si pânã la întãrcarea lui sunt treizeci de luni.» (Surat Al ‘Ahqaf)
Stã scris, de asemenea:
«Si Domnul tãu a orânduit sã nu-L adoraþi decât pe El si sã vã purtati frumos cu pãrintii vostri.»
Surat Al ‘Isra)
Chiar dacã aceastã femeie îi este strãinã, bãrbatul trebuie sã se poarte frumos cu ea. Sã o ajute face parte din Islam si a fi nedrept fatã de ea reprezintã un mare pãcat. Femeia este un stâlp al societãtii, a cãrei bunã functionare depinde de ea. Dacã femeia greseste, întreaga comunitate va suferi.
Profetul (pacea si binecuvântarea lui Allah asupra lui!) le încuraja pe femei sã învete, spunând: «A cãuta stiinta este o datorie pentru fiecare musulman.» Acest hadith desemneazã deopotrivã pe bãrbat si pe femeie. O femeie a venit la Profet si a spus: «O,trimis al lui Allah! Bãrbatii ti-au acaparat tot timpul, consacrã-ne un timp pentru a putea veni la tine pentru a ne învata ceea ce Allah te-a învãtat». În zilele stabilite, Profetul le învãta ceea ce Allah îl invãtase mai înainte.
De aici încolo, numãrul femeilor care au studiat a crescut tot mai mult. Ibn Hajar, unul dintre cei mai importanti imami ai Islamului, citeazã în operele sale biografice mai mult de o mie de femei printre care figureazã juriste si femei savant.
La Allah, femeia nu este sub nicio formã inferioarã bãrbatului în ceea ce priveste drepturile sale. Fiecare dispune de un rol propriu, care implicã drepturi si responsabilitãþi. O persoanã nu îi este superioarã unei alteia decât prin piosenie, nu prin origine, bogãtii, asa cum Allah ne spune în Coran:
«Cel mai cinstit dintre voi la Allah este cel mai evlavios dintre voi.» (Surat Al Hujurat,13)
În final, ne putem da seama cã femeia nu este asupritã în Islam. Si cei care afirmã acest lucru sunt ori dusmani ai Islamului, folosindu-se de minciuni pentru a-i îndepãrta pe oameni, fie sunt ignoranþi care urmeazã orbeste tot ceea ce se spune, fãrã sã se osteneascã sã verifice informatiile primite.
Femeia este o perlã pretioasã, deci trebuie protejatã. Ea este o comoarã de o valoare inestimabilã
Adevãrata definitie a femeii, a libertãtii si a respectului se gãseste în Islam. Numai urmând Islamul femeia va cunoaste respectul în adevãratul sens al cuvântului atât aici, cât si în Viata de Apoi. Profetul (sallaAllahou alayhi wa salam) a spus: «Dacã femeia se roagã de cinci ori pe zi, posteste în luna Ramadan, îsi pãstreazã castitatea si îsi ascultã sotul, va intra în Rai pe poarta pe care va dori.» (raportat de Ibn Hibbane).Condusã de mentalitatea care pretinde cã vrea emanciparea femeii, aceasta este, de fapt, defavorizatã. Femeia devine astfel victima unei societãti nepãsãtoare, fãrã sã-si dea mãcar seama. Islamul i-a dat femeii o valoare foarte mare, respect si i-a asigurat drepturi fãrã echivalent.Comportându-ne cu femeia asa cum o cere Occidentul, ar însemna sã rãspândim haosul si imoralitatea, acestea devenind obisnuite, asa cum aratã situatia actuala pe glob. Comportându-ne însã cu femeia asa cum cere Islamul, adicã asa cum cere Creatorul nostru, vom reda societãtii armonia si fericirea.